Vreau să știi că te-am iertat,
Căci doar ea, numai iertarea
Lasă-n suflet, gând curat
Şi aduce alinarea
Doar așa îmi pot găsi
Liniștea ce mi-o doresc
Acel "Glas al Inimii"
Pe care îl prețuiesc
Vreau să știi că-mi pare rău
Că s-a terminat așa
Îmi doream să fiu al tău
Îmi doream să fii a mea
Tu nu știi ce-i dragostea
Ce înseamnă să iubești
Și-am crezut în vorba ta
Iar acum mă chinuiești
Te-am iertat și port în gând
Toate clipele frumoase
Chiar de uneori mai plang
După nopțile amoroase
Dar mai știu ceva, de tine
Tu cu nimeni n-ai să fii
Sinceră, ca și cu mine
Iar asta bine o știi
La final mai vreau a-ţi spune
Să îți cer încă ceva
Să te ții de promisiune
Orice ni s-ar întâmpla
-----------------------------------------
Ți-am lăsat un gând, dacă treci pe aici.
Poate te ajută cu ceva, să stii că nu îți port pică pentru tot ce s-a întamplat, cred că mare parte din vină îmi aparține, am fost un nebun, căci numai un nebun putea sa creadă în relația asta, iar ăla am fost eu.
Totuși, o vină ai și tu, vina ta a fost zâmbetul acela inocent pe care îl ai și acel ceva din privire, ești unica persoană pe care o cunosc și care are ceva în privire, cu astea două lucruri mi-ai furat inima.
----------------------------------------------
"Doar așa îmi pot găsi
Liniștea ce mi-o doresc
Acel "Glas al Inimii"
Pe care îl prețuiesc"
Cât despre textul de mai sus, așa a ieșit, chiar nu a fost în gândul meu să îmbin două lucruri diferite, poate că așa a vrut Dumnezeu, poate a vrut să îți arate că ești apreciată chiar și la ani distanță, că există cineva căruia îi pare rău că nu a putut mai mult.
Vă mulțumesc din suflet, oriunde vă aflați.
